– Există temeri că, în 2030, aproape 20% din populaţia continentului nostru va suferi de Alzheimer –

Trăim astăzi într-o societate din ce în ce mai îmbătrânită. Desigur, e foarte ispititoare perspectiva ca, după ce ne-am retras din activitatea profesională, să avem încă mult timp liber­tatea de a ne ocupa cu alte lucruri, care ne fac plăcere şi pe care ni le-am dorit toată viaţa. Dar, odată cu înaintarea în vârstă, ne confruntăm, din păcate, şi cu riscul demenţei senile. Demenţa, forma extremă a de­teriorării memoriei, nu este o problemă a epocii moderne. Pe măsură ce îmbă­trânim, nu doar musculatura şi articu­laţiile funcţionează tot mai anevoie, ci scade şi productivitatea creierului. În vremurile când speranţa de viaţă depă­şea rareori 50 de ani, existau mai puţini oameni vârstnici şi implicit mai puţine cazuri de demenţă decât în zilele noas­tre. Medicii prognozează că, în viitorul apropiat, această boală va deveni una dintre principalele probleme de sănă­tate ale omenirii.

Cum apare demenţa?

Când auzim cuvântul „demenţă”, ne gândim imediat la Alzheimer. Totuşi există mai multe forme de demenţă, iar maladia Alzheimer este numai una din­tre ele. Cauzele care dau naştere acestei teribile boli n-au putut fi încă stabilite cu exactitate, în pofida unei uriaşe munci de cercetare. Specialiştii nu au reuşit deocamdată să ajungă la un con­sens, aşa încât susţin în continuare opinii şi teorii divergente. Ei au identificat însă câţiva factori de risc, care favorizează apariţia demenţei.

Factorii de risc
La fel ca accidentele vasculare cere­brale sau infarctele, mare parte dintre demenţe au la origine tulburări de circu­laţie, determinate de modificările pato­lo­gice produse la pereţii vaselor de sân­ge, iar irigaţia sanguină insuficientă a creierului le poate agrava în continuare. Principalele cauze ale tulburărilor circulaţiei cerebrale sunt:
* Valorile mari ale glicemiei, aşadar diabetul. De reţinut că 95% dintre pacienţii diagnosticaţi cu diabet au dezvoltat boala Alzheimer din pricină că sunt supraponderali.
* Hipertensiunea arterială (hipertonia).
* Nivelul ridicat al colesterolului şi trigliceri­de­lor.
* Nicotina.
O sumară trecere în revistă a factorilor de risc menţionaţi mai sus ne arată că boala Alzheimer nu constituie un proces incontrolabil, fatal. Căci primii trei factori de risc pot fi influenţaţi prin prevenirea supraponderalităţii sau înlăturarea surplusului de greu­tate corporală, iar cel de-al patrulea factor se ba­zează pe o dependenţă. În condiţiile în care boala Alz­heimer este confirmată medical sau chiar numai sus­picionată, renunţarea definitivă la fumat reprezintă un imperativ categoric.

Alcoolul
Este o adevărată otravă pentru celule şi, în funcţie de volumul ingerat şi de durata consumului, provoacă o atrofie cerebrală masivă, ce poate fi pusă în evi­denţă cu ajutorul tomografiei computerizate. Limita maximă, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănă­tăţii, pentru cantitatea de alcool pur care poate fi consumată zilnic, fără consecinţe negative asupra sănătăţii, se opreşte la 20 de mililitri pentru femei şi 30 de mililitri pentru bărbaţi. Ceea ce înseamnă că o femeie poate bea cel mult 0,5 litri de bere sau 0,2 litri de vin pe zi. Pe de altă parte, în anul 2010, au fost date publicităţii rezultatele unui studiu efectuat în SUA, din care reiese că un consum moderat de alcool ar reduce riscul de apariţie a maladiei Alzheimer.

Efectul medicamentelor
Odată cu vârsta, creşte de regulă şi numărul preparatelor farmaceu­tice pe care ni le administrăm. Prin­tre acestea se numără şi unele care pot provoca o alterare a perso­nali­tăţii, similară cu demenţa. Vi le enu­merăm mai jos:
* Benzodiazepinele, prezente în somnifere şi tranchilizante.

* Metotrexat, un medicament utilizat curent în tratamentele anti­reu­matice.
* Analgezicele în general, mai ales cele care conţin opiu (opiatele).
* Antihistaminicele (prescrise persoanelor aler­gice).
* Oxibutinina, o substanţă activă întrebuinţată în urologie – ajută la normalizarea jetului urinar.
* Unele medicamente psihotrope, ca Doxepin, Imipramina sau Amitriptilina.

Alţi factori de risc
* Boala Parkinson.
* SIDA (HIV).
* Scleroza multiplă.

* Bolile metabolice care afectează ficatul şi rini­chii.
* O serie de boli infecţioase, de exemplu pneu­mo­nia, encefalita, Zona Zoster, sifilisul sau febra în­so­ţită de deshidratare.
* Afecţiunile tiroidei şi paratiroidei.
* Hidratarea insuficientă (des întâlnită la vârst­nici, mai ales în cursul verii).
* Febra.
* Epilepsia, depresia.
* Intoxicarea (cu metale grele, de pildă mercur, cu substanţele folosite în chimioterapie, cu droguri).

Continuarea articolului aici.

 

Acest articol este proprietatea Pagina de Nutriție și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Se încarcă...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top