– Există temeri că, în 2030, aproape 20% din populaţia continentului nostru va suferi de Alzheimer –
Trăim astăzi într-o societate din ce în ce mai îmbătrânită. Desigur, e foarte ispititoare perspectiva ca, după ce ne-am retras din activitatea profesională, să avem încă mult timp libertatea de a ne ocupa cu alte lucruri, care ne fac plăcere şi pe care ni le-am dorit toată viaţa. Dar, odată cu înaintarea în vârstă, ne confruntăm, din păcate, şi cu riscul demenţei senile. Demenţa, forma extremă a deteriorării memoriei, nu este o problemă a epocii moderne. Pe măsură ce îmbătrânim, nu doar musculatura şi articulaţiile funcţionează tot mai anevoie, ci scade şi productivitatea creierului. În vremurile când speranţa de viaţă depăşea rareori 50 de ani, existau mai puţini oameni vârstnici şi implicit mai puţine cazuri de demenţă decât în zilele noastre. Medicii prognozează că, în viitorul apropiat, această boală va deveni una dintre principalele probleme de sănătate ale omenirii.
Cum apare demenţa?
Când auzim cuvântul „demenţă”, ne gândim imediat la Alzheimer. Totuşi există mai multe forme de demenţă, iar maladia Alzheimer este numai una dintre ele. Cauzele care dau naştere acestei teribile boli n-au putut fi încă stabilite cu exactitate, în pofida unei uriaşe munci de cercetare. Specialiştii nu au reuşit deocamdată să ajungă la un consens, aşa încât susţin în continuare opinii şi teorii divergente. Ei au identificat însă câţiva factori de risc, care favorizează apariţia demenţei.
Factorii de risc
La fel ca accidentele vasculare cerebrale sau infarctele, mare parte dintre demenţe au la origine tulburări de circulaţie, determinate de modificările patologice produse la pereţii vaselor de sânge, iar irigaţia sanguină insuficientă a creierului le poate agrava în continuare. Principalele cauze ale tulburărilor circulaţiei cerebrale sunt:
* Valorile mari ale glicemiei, aşadar diabetul. De reţinut că 95% dintre pacienţii diagnosticaţi cu diabet au dezvoltat boala Alzheimer din pricină că sunt supraponderali.
* Hipertensiunea arterială (hipertonia).
* Nivelul ridicat al colesterolului şi trigliceridelor.
* Nicotina.
O sumară trecere în revistă a factorilor de risc menţionaţi mai sus ne arată că boala Alzheimer nu constituie un proces incontrolabil, fatal. Căci primii trei factori de risc pot fi influenţaţi prin prevenirea supraponderalităţii sau înlăturarea surplusului de greutate corporală, iar cel de-al patrulea factor se bazează pe o dependenţă. În condiţiile în care boala Alzheimer este confirmată medical sau chiar numai suspicionată, renunţarea definitivă la fumat reprezintă un imperativ categoric.
Alcoolul
Este o adevărată otravă pentru celule şi, în funcţie de volumul ingerat şi de durata consumului, provoacă o atrofie cerebrală masivă, ce poate fi pusă în evidenţă cu ajutorul tomografiei computerizate. Limita maximă, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru cantitatea de alcool pur care poate fi consumată zilnic, fără consecinţe negative asupra sănătăţii, se opreşte la 20 de mililitri pentru femei şi 30 de mililitri pentru bărbaţi. Ceea ce înseamnă că o femeie poate bea cel mult 0,5 litri de bere sau 0,2 litri de vin pe zi. Pe de altă parte, în anul 2010, au fost date publicităţii rezultatele unui studiu efectuat în SUA, din care reiese că un consum moderat de alcool ar reduce riscul de apariţie a maladiei Alzheimer.
Efectul medicamentelor
Odată cu vârsta, creşte de regulă şi numărul preparatelor farmaceutice pe care ni le administrăm. Printre acestea se numără şi unele care pot provoca o alterare a personalităţii, similară cu demenţa. Vi le enumerăm mai jos:
* Benzodiazepinele, prezente în somnifere şi tranchilizante.
* Metotrexat, un medicament utilizat curent în tratamentele antireumatice.
* Analgezicele în general, mai ales cele care conţin opiu (opiatele).
* Antihistaminicele (prescrise persoanelor alergice).
* Oxibutinina, o substanţă activă întrebuinţată în urologie – ajută la normalizarea jetului urinar.
* Unele medicamente psihotrope, ca Doxepin, Imipramina sau Amitriptilina.
Alţi factori de risc
* Boala Parkinson.
* SIDA (HIV).
* Scleroza multiplă.
* Bolile metabolice care afectează ficatul şi rinichii.
* O serie de boli infecţioase, de exemplu pneumonia, encefalita, Zona Zoster, sifilisul sau febra însoţită de deshidratare.
* Afecţiunile tiroidei şi paratiroidei.
* Hidratarea insuficientă (des întâlnită la vârstnici, mai ales în cursul verii).
* Febra.
* Epilepsia, depresia.
* Intoxicarea (cu metale grele, de pildă mercur, cu substanţele folosite în chimioterapie, cu droguri).
Continuarea articolului aici.
Acest articol este proprietatea Pagina de Nutriție și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.