Boala Parkinson poate afecta capacitatea unei persoane de a-si controla miscarile corpului. Anumite celule nervoase de la nivelul creierului produc, in mod normal, o substanta chimica numita dopamina. Dopamina este un mediator chimic sau un neurotransmitator, prin intermediul caruia celulele nervoase controleaza miscarile corpului. In boala Parkinson, aceste celule nervoase, ce produc dopamina, se distrug ducand la nivele scazute ale acesteia. Cand se intampla acest lucru pot aparea probleme in miscarile corpului.

Boala Parkinson este o boala degenerativa ce survine in urma distrugerii lente si progresive a neuronilor. intrucat zona afectata joaca un rol important in controlul miscarilor, pacientii prezinta gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremor si instabilitate posturala.

Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa, despre care se estimeaza ca ar afecta peste 4 milioane de persoane din intreaga lume. In pofida eforturilor stiintifice si medicale care se depun, nu s-a gasit inca un leac care sa ii vindece pe pacientii de Parkinson, dar noile scheme de tratament le imbunatatesc semnificativ calitatea vietii.

Tulburarile legate de boala Parkinson apar cel mai adesea intre 50 si 70 ani; varsta medie de aparitie a bolii este de 57 ani. Contrar unei pareri larg raspandite, boala Parkinson nu ii afecteaza insa numai pe varstnici. Desi varsta medie la care este stabilit diagnosticul este de 60 de ani, una din 20 de persoane incep sa aiba simptome parkinsoniene inca dinainte de a implini 40 de ani. Pacientii diagnosticati la varste tinere, intre 21 si 40 de ani, sufera de asa-numita boala Parkinson cu debut precoce.

Boala Parkinson are o evolutie progresiva, iar semnele si simptomele se acumuleaza in timp. Desi aceasta afectiune este potential invalidanta, ea evolueaza lent astfel incat majoritatea pacientilor beneficiaza de numerosi ani de viata activa dupa stabilirea diagnosticului. Mai mult, spre deosebire de alte afectiuni neurologice grave, boala Parkinson este tratabila. Tratamentul este medicamentos si chirugical si poate consta in implantarea unui dispozitiv pentru stimularea creierului.

La scara mondiala, boala este diagnosticata la 300 000 persoane in fiecare an. Incidenta bolii este de 1,5 ori mai mare la barbati decat la femei.

Semne si simptome

Tipul si severitatea simptomelor bolii Parkinson variaza de la un bolnav la altul si in functie de stadiul bolii. Simptomele, care pot aparea la un pacient in primele faze, pot sa nu se dezvolte decat in fazele tardive ale afectiunii la alti pacienti sau pot sa nu apara deloc.

Un semn precoce care poate indica (fara a fi obligatoriu) boala Parkinson este tremorul invizibil al mainilor – un tremor interior, fara vreo manifestare vizibila. Multi pacienti care sufera de Parkinson se simt bine ani intregi pana ca simptomele sa devina suparatoare.

Cinci pana la zece procente din pacientii cu boala Parkinson au simptome inaintea varstei de 40 de ani. Pacientii care dezvolta Boala Parkinson sub 21 de ani sunt considerati pacienti cu „BP juvenila”, iar cei care fac boala intre 21 si 40 de ani au „BP cu debut timpuriu” (YOPD- Young Onset Parkinson’s Disease). Prevalenta Boala Parkinson la pacientii sub 40 de ani este estimata la aproximativ 0-0,8 la 100 000, desi unele studii au gasit o prevalenta mai mare de pana la 4,7/100000.

Un pacient tanar care se prezinta cu manifestari parkinsoniene trebuie evaluat cu grija pentru a exclude cauze secundare de parkinsonism mai ales cele care pot fi tratate, cum este boala Wilson.

Pacientii cu boala Parkinson cu debut timpuriu sunt de obicei responsivi la terapia de inlocuire dopaminergica, fac mai rar dementa si este mai probabil ca acestia sa dezvolte diskinezie indusa de levodopa fata de cei cu Boala Parkinson la varsta inaintata.

Pentru pacientii mai in varsta este mai probabil sa dezvolte bradikinezie progresiva care raspunde numai partial la levodopa, si sunt mai expusi riscului de a evolua spre dementa.

Simptomele bolii apar cand nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20% fata de valorile normale. Nu toti pacientii au aceleasi simptome in acelasi stadiu al bolii. Boala se manifesta foarte diferit de la un individ la altul; uneori, trec ani buni pana sa se observe o limitare semnificativa a activitatilor zilnice.

La inceput, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de imbatranire, dar pe masura agravarii acestora, diagnosticul devine evident. in momentul manifestarii primelor simptome, se crede ca intre 60% si 80% din celulele din zona de control a activitatilor motorii sunt deja distruse, iar nivelul dopaminei scade cu cca. 20% fata de valorile normale.

Pacienţii se plang adesea de tensiune musculara dureroasa unilaterala, confundata uneori cu “acuze reumatice”. Aceste simptome apar in regiunile umar/braţ sau pelvis/coapsa. Alţii descriu oboseala severa, diminuarea forţei musculare, scaderea randamentului util adesea asociate cu reducerea capacitaţilor mentale şi fizice

Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea si bradikinezia. Dintre acestea, doua sunt esentiale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea posturala este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei dupa 8 ani de evolutie a bolii. In faza precoce a bolii, simptomele se manifesta numai pe o jumatate a corpului, extinzandu-se apoi si la cealalta jumatate.

In 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale mainilor, capului sau picioarelor constituie primul simptom si se manifesta in special in repaus si in perioadele de stres. Tremorul este diminuat in timpul miscarilor si dispare in somn, este accentuat de stres si de oboseala. Tremorul devine mai putin evident pe masura evolutiei bolii.

Rigiditatea musculara si durerea continua. Unul dintre cele mai comune semne aparute la debutul bolii este reducerea balansarii bratului afectat in timpul mersului datorita rigiditatii musculare. Rigiditatea poate afecta musculatura membrelor inferioare, a fetei, gatului sau a altei parti a corpului si poate duce la oboseala musculara si la anchilozare Rigiditatea se refera la cresterea rezistentei la mobilizarea pasiva a muschilor si este mai evidenta la miscarile voluntare ale membrului contralateral.

Bradikinezia se refera la lentoarea miscarilor, dar include si scaderea miscarilor spontane si scaderea amplitudinii miscarilor. Bradikinezia este vizibila prin micrografie (scris de mana mic, ilizibil), hipomimie (diminuarea miscarilor mimice), clipit rar si hipofonie (voce diminuata).

Slabirea muschilor fetei si a gatului. Vorbirea si inghitirea pot deveni mai dificile si persoanele respective se pot ineca, tusi sau pot pierde saliva pe la colturile gurii. Vorbirea este una monotona si soptita. Pierderea capacitatii de contractie a muschilor fetei poate duce la o expresie faciala fixa, asa numita „masca Parkinsoniana”.

Dificultati in deplasare (probleme ale mersului) si in mentinerea echilibrului (instabilitate posturala). Persoanele cu boala Parkinson pot face pasi marunti si tarandu-si picioarele, acestea fiind foarte apropiate si se pot inclina putin in fata din talie (pozitia garbovita), de asemenea exista probleme cu intoarcerile din timpul mersului. Balansul si problemele de echilibru pot duce si la cazaturi. Totusi, aceste probleme de obicei apar mai tarziu in evolutia bolii.

Instabilitatea posturala se refera la tulburarile de echilibru si coordonare. Aparitia sa este o etapa importanta in evolutia bolii, deoarece instabilitatea posturala este dificil tratabila si este o sursa comuna de invaliditate in stadiile avansate ale bolii.

Dementa survine tardiv in evolutia bolii Parkinson si afecteaza 15% – 30% din pacienti. Memoria recenta este afectata.

Alte semne pot fi:

-tulburari ale somnului;

-crampe musculare si afectarea articulatiilor;

-depresie – datorata modificarilor chimice survenite la nivelul creierului;

-dificultati la deglutitie;

-sialoree (salivatie abundenta);

-incontinenta urinara si constipatie, datorita alterarii functiei intestinului si vezicii. Constipatia este obisnuita. Controlul mictiunii este dificil si pot aparea urinari frecvente si imperioase.

-confuzie, pierderea memoriei;

-probleme aparute in controlul involuntar sau automatic al unor functii ale organismului cum ar fi: cresterea transpiratiei, scaderea tensiunii arteriale cand persoanele stau in pozitie ortostatica (hipotensiunea ortostatica) si disfunctii sexuale. Dar aceste simptome pot sa fie date si de tratamentul folosit in boala Parkinson;

-dermatita seboreica;

-modificari ale personalitatii.

Despre cauze si factori de risc, factori de mediu si factori genetici cititi mai multe pe boala-parkinson.ro

Sursa articol boala-parkinson.ro

 

 

Acest articol este proprietatea Pagina de Nutriție și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5,00 out of 5)
Se încarcă...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top